Atelierul Vernacular

Omul face casa, sau casa îl face pe om? Aceasta-i întrebarea. La care aș răspunde parafrazând o zicală din înțelepciunea populară: “Spune-mi cum locuiești ca să-ți spun cine ești”.
Antoaneta Ralian, Casele vieților noastre

În trecut, oamenii își construiau cu propriile mâini casele, interioarele și lucrurile de folos. Așa se apropiau de ele și le însuflețeau¹.1Apariţia obiectului în lumea tradiţională seamănă mai mult cu o naştere. [...] El reflectă lumea în toată amploarea ei, e trăit, e simţit, e ieşit din nevoie adevărată şi dragoste.
Horia Bernea, Câteva gânduri despre muzeu, cantități, materialitate și încrucișare Tradiția le era ghid, iar imaginația fiecăruia se manifesta în variația detaliilor. Astăzi, numim aceste creații vernaculare².2Vernacular provine din latinescul vernaculus, cu sensul de nativ, domestic, al locului, ceva născut în casă, din viața de zi cu zi, nu impus din afară. În arhitectură, termenul a fost readus în atenție prin expoziția Architecture Without Architects, organizată de Bernard Rudofsky la MoMA, în 1964–1965. Expoziția prezenta construcții făcute de comunități și meșteri anonimi, cu materiale locale și potrivit unor tradiții transmise din generație în generație. În România, casele expuse în muzeele satului, împreună cu interioarele și lucrurile care le însoțesc, sunt exemple de creații vernaculare.

Oamenii învățau făcând. Imperfecțiunea lucrurilor era privită firesc, atât prin limitele uneltelor cât și prin credința că perfecțiunea este rezervată unei alte lumi.

Astăzi, ca și atunci, puterea de a ordona chiar și o mică parte dintr-o lume ce pare adeseori lipsită de sens ne poate reda liniștea. Această mică parte poate fi chiar și un colț al locuinței noastre, modelat cu propriile gânduri și mâini.

A face înseamnă a gândi.
Richard Sennett, The Craftsman

Atunci când nu mai suntem doar simpli consumatori ai unor lucruri gata făcute, ci lucrăm cu propriile mâini și cu propria minte, învățăm, prin încercări și greșeli, să modelăm materia și să vedem altfel lumea din jurul nostru și, poate, și pe noi înșine.

Atelierul Vernacular este locul în care vei învăța, făcând, cum să-ți modelezi locuința, gândind-o mai întâi în întreg și transformând apoi, concret, un colț al acesteia.

Vom porni de la felul în care ne folosim locuința, de la nevoile și dorințele pe care le avem, de la organizarea și buna ei funcționare, de la lucrurile care ne sunt necesare și de la atmosfera pe care dorim să o construim. Astfel, vom contura o viziune asupra întregii locuințe.

Apoi, vom alege un colț, o zonă concretă a acesteia, pe care o putem transforma cu propriile mâini în spiritul viziunii conturate. Acest colț ne poate aduce bucuria folosirii și poate deveni, în timp, sămânța unor transformări mai mari.

Timp de 3 luni, vom îmbina dialogul, observația și lucrul cu propriile mâini, într-un parcurs ghidat, structurat în următoarele etape:

Întâlnire de prezentare a Atelierului Vernacular

cu participare liberă

Dialoguri

3 secvențe de lucru

Înainte de a începe lucrul propriu-zis, vom explora câteva teme care ne vor ajuta să privim mai atent locurile în care trăim și lucrurile care ne înconjoară: de unde provin și cum au evoluat, cum sunt făcute și ce folosință au. Vom căuta să înțelegem de ce o locuință înseamnă mai mult decât patru pereți și un acoperiș și cum poate lua naștere o potrivire nu doar fizică, ci și morală și socială, între oameni, locuri și lucruri.³3Precum Akiko Busch în The Geography of Home: Writings on Where We Live

1. Despre cultura tradițională și creațiile vernaculare

Vom studia creații ale trecutului și vom descoperi, astfel, câteva dintre lecțiile unor lumi dispărute, căutând și creații ale prezentului ce poartă același spirit. Vom avea ca repere, printre altele, trăsăturile fundamentale ale creației tradiționale identificate de Horia Bernea⁴.4Materialitatea, Adecvarea, Consubstanțialitatea, Vivacitatea, Organicitatea, Simplitatea maximală, Acordul între fast, rigoare şi libertate.

2. Despre locuire și locuințe astăzi

Vom vorbi despre felul în care locuim în prezent, despre o bună organizare, folosință, confort și frumusețe, în contextul propriilor noastre case.

3. Despre inspirație și kitsch

Vom explora sursele autentice de inspirație din artă, literatură, creații vernaculare, fotografii și materiale reale. Vom încerca să înțelegem ce este kitsch-ul, cum și de ce a apărut și cum îl putem recunoaște.

Trusa de lucru

Instrumente și deprinderi necesare (și suficiente)

3 secvențe de lucru

După dialoguri, vom învăța să măsurăm și să reprezentăm un spațiu interior, pentru a ne pregăti să intervenim apoi într-o locuință reală. Vom alcătui o trusă simplă de lucru: câteva instrumente, împreună cu deprinderile și cunoștințele necesare pentru a le folosi corect. Prin exerciții, ne vom antrena vederea în spațiu.

1. Cum se măsoară un spațiu

Vom învăța să facem un releveu simplu, urmărind un echilibru între timpul investit și rezultatul obținut, cu instrumente de bază — ruletă, creion, hârtie. Vom măsura spațiul atelierului, vom nota dimensiunile importante și vom observa felul în care este alcătuit.

2. Cum se reprezintă un spațiu

Pe baza releveului, vom construi din piese de tip LEGO, la scară, spațiul atelierului. Apoi vom reprezenta de mână planul și secțiunea spațiului, pe hârtie milimetrică, cu grafit și pastel colorat. Acasă, fiecare participant va relua exercițiul pentru propria locuință, realizând un releveu al situației inițiale, care va deveni suport de lucru în etapele următoare.

3. Cum se antrenează vederea în spațiu

Vom studia trecerea de la plan la volum și de la desen la spațiul trăit. Vom lucra cu vederi, axonometrii și perspective, pornind de la materialele realizate la întâlnirile precedente. Scopul este să înțelegem mai bine relația dintre plan, înălțime, adâncime, proporții și felul în care un loc poate fi citit pentru a fi modelat.

Materiale și tehnici de lucru

Materie, lumină și gesturi de lucru

3 secvențe de lucru

După ce vom învăța să măsurăm, să reprezentăm și să vedem în spațiu, vom studia materialele reale. Le vom privi, atinge, mirosi și compara, imaginându-ne felul în care textura, culoarea, greutatea, sunetul și îmbătrânirea lor pot schimba locul în care trăim.

1. Materialele naturale, între tradiție și prezent

Vom lucra cu mostre de lemn masiv și lemn încleiat (nou, vechi, în diferite esențe și forme de prelucrare), piatră, lut și textile naturale (in, bumbac, lână). Le vom descoperi prin privire, atingere, miros, greutate și sunet, apoi le vom privi în imagini: puse în operă, folosite și îmbătrânite. Vom discuta și despre tratamente naturale, pigmenți și culori obținute din pământ.

2. Lumina naturală și lumina artificială

Vom discuta despre tipurile de lumină, despre felul în care acestea schimbă atmosfera unui spațiu interior, despre cum sunt valorificate materialele în lumină și despre rolul umbrei. Vom porni de la exemple din pictură și fotografie și vom face observații concrete în spațiul atelierului.

3. Tehnici de bază pentru prelucrare, asamblare și fixare

Vom studia tehnicile de realizare a unor lucruri din trecut și de astăzi, complexitatea acestora și modul în care materialele puse în operă se comportă în timp. Vom urmări gesturile meșterilor în prelucrarea, asamblarea, fixarea, finisarea și înfrumusețarea lucrurilor și vom înțelege cum nevoia, gândul, mâna, unealta și tehnica modelează materia.

Exerciții practice

Privire, mână și gând — desen, unealtă și material

11 secvențe de lucru

După studiul materialelor și tehnicilor prin care acestea pot fi prelucrate, vom continua cu exersarea unor gesturi simple, dar esențiale: privire și observație, desenul de mână ca modalitate de studiu și exprimare, înțelegerea felului în care sunt alcătuite lucrurile.

Vom realiza diferite piese predefinite din materiale naturale — lemn și lut — pentru a exersa relația dintre privire, mână și gând, dar și dintre desen, unealtă și material. Vom lucra apoi cu ipsos, tencuieli, var și vopseluri pigmentate, pentru a dobândi deprinderile necesare pentru a da formă concretă unei intenții, în propria locuință.

Vom monta firul cu plumb, vom trasa linii verticale și orizontale și vom afla de ce acestea stau la baza oricărui demers constructiv. Vom vorbi despre lucrul îngrijit, făcut cu mâna, și despre imperfecțiunile care îl pot îmbogăți. În final, vom realiza un tablou care să întregească mica noastră colecție și care să închege deprinderile dobândite în atelier.

1. Forme și motive, prin schițe

Vom descoperi motivele tradiționale — geometrice, vegetale, zoomorfe și antropomorfe, astrale, religioase sau de protecție — desenându-le de mână. Le vom descompune și recompune, ca într-un joc prin care putem înțelege stilizarea, ritmul și proporția. Exercițiile ne vor hrăni inspirația și ne vor dezvolta deprinderile de schițare și de reprezentare.

2. Lucrurile din locuință

Vom studia câteva lucruri folositoare dintr-o casă — pat, masă, scaun, ladă, dulap, blidar, laviță, poliță, culme, sărăriță — prin schițe, descrieri și observații asupra alcătuirii lor constructive. Vom încerca să înțelegem cum, prin formă, materiale și detalii, acestea răspund nevoilor din care s-au născut.

3. Instrumente, unelte și organizarea șantierului

Vom cunoaște instrumentele, uneltele și sculele de bază, felul în care se folosesc și cum se întrețin. Vom vorbi despre organizarea locului de lucru, despre pregătirea unui mic șantier în locuință și despre măsurile de siguranță și protecția muncii necesare.

4-5. Lucrul în lemn

Vom exersa lucrul în lemn, unul dintre cele mai vechi materiale folosite în construirea caselor și a lucrurilor din casă, prin trasarea, marcarea, debitarea, șlefuirea, finisarea și tratarea unei piese predefinite de lemn. Vom afla cum se pun în operă pardoselile și lambriurile de lemn și cum se îngrijesc în timp. Crestând modele simple în lemn, vom înțelege mai bine fibra, rezistența materialului și felul în care acesta se comportă atunci când îl prelucrăm.

6. Lucrul în lut

Vom modela manual lutul, realizând o piesă în tehnica străveche a colacilor și o cahlă⁵5Cahla este o placă de pământ arsă în cuptor — la roșu, micasată sau smălțuită — lucrată de olari și folosită la clădirea hornurilor, vetrelor, cuptoarelor și sobelor. Cahlele se înscriu într-o familie mai veche de plăci ceramice folosite la împodobirea pereților exteriori și interiori. Devenite piese pentru sistemele de încălzire, cahlele au o dublă natură: lucru de trebuință și lucru de frumusețe. presată în tipar. După scoaterea din tipar, cahla va fi personalizată cu motive trasate de fiecare participant: pictate cu cornul, incizate sau săpate în lutul crud. Trecând de la lemn la lut, vom înțelege și mai bine cum se poate transpune și modela un gând, prin mâini, în materie.

7. Lucrul cu ipsos și tencuieli

Vom învăța să reparăm mici defecte ale pereților — fisuri, goluri, denivelări — astfel încât să putem face singuri asemenea intervenții în propria locuință. Apoi, exersând pe suprafețe de lucru, vom aplica tencuieli pentru a obține diferite texturi, pe care le vom finisa prin culoare.

8. Lucrul cu var, vopsele și pigmenți naturali

Vom vărui și vom vopsi suprafețe de lucru, experimentând cu pigmenți naturali și urmărind nuanțele, transparențele, evidențierea texturii și felul în care suportul absoarbe culoarea. În lumina naturală și artificială, vom observa cum se schimbă percepția culorii.

9. Trasare, verticalitate, orizontalitate și fixări

Vom afla de ce este importantă trasarea și cum se realizează, folosind firul cu plumb, polobocul (nivela cu bulă), nivela laser și sfoara cu cretă, pentru a marca linii de ghidaj verticale și orizontale. Vom studia apoi modalitățile de fixare a diferitelor lucruri suspendate, în funcție de greutate, poziție și tipul suportului.

10. Detalii, finisări și retușuri

Lucrul îngrijit se vede în detalii. Vom învăța cum să finisăm muchii, rosturi, colțuri și îmbinări, cum să articulăm trecerile dintre materiale pentru a le pune în valoare și cum să facem retușuri acolo unde este nevoie. Vom vorbi despre urmele procesului de lucru, ale folosirii și ale timpului și despre felul în care micile imperfecțiuni și neregularități pot aduce interioarelor noastre naturalețe și un farmec al firescului.

11. Aplicație practică: rama din atelier

Vom confecționa o ramă pentru schițele de studiu făcute la primele întâlniri, din baghete profilate din lemn și un paspartu decupat din carton. Prin acest exercițiu vom învăța să gândim, să măsurăm, să tăiem, să asamblăm și să finisăm cu grijă o piesă pe care o vom așeza apoi într-o compoziție de ansamblu, alături de celelalte lucruri făcute de noi.

Regulile jocului

1 secvență de lucru

Recapitulând cele parcurse până aici, vom formula și detalia împreună câteva reguli care să ne ghideze în ultima etapă: proiectul nostru personal.

Vom porni de la o viziune clară și de la o trebuință reală. Vom urmări simplitatea, sinceritatea și evitarea kitsch-ului. Vom lucra cu atenție și grijă, acceptând imperfecțiunile firești ale lucrului făcut cu mâna. Vom respecta materialele folosite și vom căuta să le punem în valoare. Vom învăța să transformăm gândul în lucru concret și să depășim momentele dificile care apar în orice proces de creație. Vom căuta să facem lucruri bune și frumoase cu mijloace simple și cu un buget redus. Vom lucra în siguranță, cu măsurile de protecție potrivite. Vom cultiva convingerea că micile gesturi, făcute cu sens, ne pot îmbogăți viața.

Proiectul personal și realizarea lui

De la locuința întreagă la un colț lucrat cu propriile mâini

17 secvențe de lucru

În ultima etapă, fiecare participant va lucra asupra propriei locuințe, folosind observațiile, deprinderile și lucrurile învățate pe parcursul atelierului. Vom porni de la locuință ca întreg, de la felul în care este folosită, de la nevoi, dorințe, probleme constatate și posibilități realiste de îmbunătățire și vom contura o viziune asupra folosirii, organizării și atmosferei acesteia. Din această viziune, transpusă în schițe și desene la scară, se va desprinde o zonă de intervenție restrânsă: un colț lucrat cu grijă, pe care fiecare participant îl va putea gândi, pregăti și realiza cu propriile mâini, în propria casă. Acest colț poate aduce bucurie în folosirea de zi cu zi și poate deveni sămânța unor transformări mai mari.

1. Releveul propriei locuințe

Vom realiza releveul propriei locuințe, conform celor învățate în atelier, apoi îl vom verifica împreună și îl vom completa acolo unde este nevoie. Vom urmări dimensiunile importante și vom detalia zonele care cer mai multă atenție.

2. Schițe de plan și secțiune

Vom transpune releveul, la scară, în schițe de plan și secțiune. Prin suprapuneri de foiță, acestea vor deveni suport pentru studiul soluțiilor de organizare și funcționare, pornind de la general către particular.

3. Nevoi, dorințe și probleme identificate

Vom studia modul în care este folosită locuința, nevoile și dorințele celor care o locuiesc, problemele apărute în viața de zi cu zi și lucrurile care pot fi îmbunătățite în mod realist.

4. Viziune de intervenție

Vom contura o viziune asupra întregii locuințe: ce dorim să păstrăm, ce dorim să îndreptăm, cum dorim să folosim și să organizăm spațiul și ce atmosferă dorim să construim în timp.

5. Schiță de intervenție

Vom transpune viziunea de intervenție în schițe de plan și secțiune, lucrând pe straturi de foiță suprapuse peste releveu. Astfel, viziunea va face primii pași către realitate, devenind mai concretă, la scară.

6. Alegerea zonei de interes

Din întreaga locuință, structurată prin viziune, fiecare participant va alege o zonă de interes — o cameră, un colț, un perete, un hol de trecere, o nișă sau o firidă, o loggie sau un balcon, un loc de ședere, de luat masa, de relaxare, de citit sau de scris, de lucru sau de expunere — care poate fi realizată concret, în realitate, cu mijloace simple.

7. Micro-proiect: detalierea zonei alese

Vom detalia zona aleasă prin schițe, măsurători, fotografii și observații asupra locului. Vom urmări cu atenție relația cu restul casei, astfel încât intervenția, desprinsă din viziunea deja conturată, să se așeze firesc în întreg.

8. Gesturi și lucruri-cheie

Vom identifica și schița, preliminar, gesturile și lucrurile-cheie care pot da formă și sens intervenției în zona aleasă. Acestea pot fi: piese de mobilier — lăzi, blaturi; piese de expunere — polițe, rame, panouri; lucrări de artă și lucruri cu valoare personală; lucruri găsite și puse în valoare; plinte; lambriuri de lemn; obloane; surse de lumină; vase ceramice; culori; texturi; materiale și detalii. Vom urmări ca toate acestea să fie folositoare, firești și potrivite locului.

9. Materiale, buget și posibilități de lucru

Vom alege materialele potrivite și ușor de procurat și vom discuta despre costuri, timp, unelte și dificultățile firești ale lucrului. Vom stabili ce poate fi realizat în atelier, cum se va pregăti șantierul de acasă și cum putem simplifica procesul, astfel încât intervenția să fie realizabilă.

10. Detalierea lucrurilor-cheie

Vom detalia lucrurile-cheie, ținând seama de materialele alese, de buget și de posibilitățile reale de lucru. Vom realiza schițe la scară din care să reiasă dimensiunile, modalitățile tehnice de execuție, detaliile și sistemele de fixare.

11. Planul de lucru

Vom trasa un plan de lucru pentru proiectul fiecărui participant în parte: pașii de urmat, ordinea operațiilor, materialele necesare, dimensiunile pieselor și lucrurile care trebuie pregătite înainte de execuție.

12. Achiziționarea materialelor și pregătirea kitului de lucru

Vom întocmi și verifica lista de achiziții, conform necesarului stabilit. Apoi, fiecare participant își va procura cele necesare și își va pregăti și organiza propriul kit de lucru.

13. Realizare asistată I

Vom începe realizarea lucrurilor care pot fi făcute în atelier, prin studiu și schițare, măsurare, trasare, debitare, modelare și pregătirea pieselor, în funcție de proiectul personalizat al fiecărui participant. Vom înțelege că lucrul îngrijit, nu cel perfect, este cu adevărat valoros.

14. Realizare asistată II

Vom continua lucrul asupra pieselor, cu atenție la prinderi și asamblări, muchii, rosturi și suprafețe.

15. Finisări, culoare și detalii

Vom finisa piesele prin tratamente, culoare și detalii care le leagă de locul pentru care au fost gândite.

16. Pregătirea locului, așezarea lucrurilor și retușuri

Fiecare participant își va pregăti, acasă, locul ales pentru intervenție, urmând pașii stabiliți în atelier. Vom învăța cum să organizăm un mic șantier, cum să pregătim fundalul lucrurilor-cheie prin tratarea suprafețelor — pereți, pardoseli și tavane — cu textură și culoare. Vom discuta despre așezarea și fixarea lucrurilor realizate, despre retușuri și mici ajustări. Vom căuta soluții pentru provocările pe care le aduce realitatea locului atunci când se întâlnește cu viziunea și desenul.

17. Prezentarea rezultatului

La final, ne vom uita la fotografiile proiectului fiecărui participant — devenit realitate și vom discuta despre parcursul fiecăruia: de unde s-a pornit și unde s-a ajuns, care au fost provocările execuției, ce lecții au fost învățate și ce deprinderi au fost dobândite, ce fel de trăire ne aduce zona modelată de propriile mâini și cum poate continua procesul, firesc, în timp. Fiecare participant va încheia atelierul cu un set de deprinderi folositoare, o viziune clară asupra propriei locuințe și o intervenție mică, dar dusă până la capăt: un colț lucrat cu grijă, desprins firesc din înțelegerea întregii case și capabil să aducă bucurie în folosirea de zi cu zi.

Prima ediție a atelierului se desfășoară pe parcursul a 3 luni, în perioada septembrie–noiembrie 2027.

Atelierul cuprinde în total 24 de întâlniri, respectiv câte două întâlniri pe săptămână, astfel:

• o întâlnire într-o seară din timpul săptămânii, în intervalul 18:00–21:00⁶;6Durata de 3 ore, cu o pauză de 20 de minute:
  18:00-19:20
  19:40-21:00

• o întâlnire sâmbăta, în intervalul 10:00–17:00⁷.7Durata de 7 ore, cu 2 pauze scurte de 20 de minute și o pauză lungă, de o oră:
  10:00-11:20
  11:40-13:00
  14:00-15:20
  15:40-17:00

Cele 24 de întâlniri conțin secvențele de lucru, astfel: întâlnirile din timpul săptămânii cuprind câte o secvență, iar întâlnirile de sâmbătă, având o durată mai mare, cuprind câte două secvențe (anumite secvențe se desfășoară acasă, realizate de către participanți).

Calendarul exact al întâlnirilor va fi comunicat după finalizarea înscrierilor.

Nu sunt necesare studii sau calificări de specialitate, ci dorința de a îngriji și înfrumuseța locurile în care trăim, convingerea că micile gesturi pot schimba în bine lumea noastră și determinarea de a face, cu propriile mâini și cu propria minte, lucruri frumoase și de trebuință.

Dialogurile și majoritatea activităților se vor desfășura în spațiul atelierului, alături de îndrumător, unde vor fi disponibile instrumentele, sculele, uneltele și materialele necesare realizării exercițiilor practice.

Prima ediție a atelierului va avea loc în București. Locația exactă va fi comunicată în luna iulie 2027 celor care au completat formularul de preînscriere.

Mă numesc Daniel Șerban și am absolvit Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Am lucrat timp de 8 ani ca formator în învățământul pentru adulți iar, ca arhitect, am proiectat câteva locuințe, dintre care o parte au fost construite.

În practică, am descoperit dificultățile șantierului, relația dintre proiect și execuție și limitările economice, sociale și culturale care însoțesc nașterea unei case. Format în spiritul arhitecturii moderne, am apreciat lucrările funcționale, simple, clare și curate. În același timp, am simțit de multe ori limitele unor spații corect rezolvate, dar lipsite de suflul gândului, al mâinii și al vieții celui care le locuiește.

În Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, unde am lucrat timp de 2 ani, am avut ocazia să particip la demontarea și recompunerea unor construcții vernaculare, am învățat despre dificultățile care apar în îngrijirea și păstrarea lor, despre măsura reală sau percepută în care pot fi adaptate sau reinterpretate și despre dificultatea prezentului de a le valorifica, fără a le muzeifica.

De-a lungul timpului, mi-am folosit și mâinile, de voie și de nevoie, în modelarea diferitelor spații în care am locuit.

Prin toate aceste experiențe am dobândit convingerea că locuința are nevoie de participarea vie a celui care o locuiește. Atelierul Vernacular pornește de aici, de la gândul că a lucra, cu propriile mâini și cu propria minte, măcar un colț din casă nu este doar un lucru demn și frumos, ci și necesar.

Taxa de participare pentru ediția fondatoare a atelierului este de 4.500 de lei și poate fi achitată în două rate egale: prima la înscriere, iar a doua la jumătatea perioadei de desfășurare a atelierului.

Taxa de participare include materialele necesare realizării exercițiilor practice prezentate în secțiunea aferentă. Materialele necesare pentru realizarea proiectului personal vor fi asigurate de fiecare participant, în funcție de amploarea și specificul intervenției alese.

Pentru a participa la întâlnirea de prezentare a Atelierului Vernacular, este necesară preînscrierea, prin completarea formularului de mai jos.

Preînscrierea și participarea la întâlnirea de prezentare sunt gratuite. Această întâlnire are rolul de a prezenta gândul de la care pornește atelierul, parcursul propus, felul în care se va lucra și detaliile organizatorice, precum și de a răspunde la întrebările participanților, astfel încât fiecare să poată lua decizia de înscriere în cunoștință de cauză.

Întâlnirea de prezentare va avea loc în luna august 2027. Data exactă va fi transmisă prin e-mail și SMS, în luna iulie 2027, celor care au completat formularul de preînscriere.

După întâlnirea de prezentare se vor deschide înscrierile, iar activitățile propriu-zise, conform parcursului prezentat mai sus, vor începe în septembrie 2027.

Nume și prenume

Adresă de e-mail

Număr de telefon

De ce ai dori să participi la Atelierul Vernacular?

Website

Sunt de acord să fiu contactat(ă) în legătură cu întâlnirea de prezentare a Atelierului Vernacular. Trimite